Filmele din acest program ne propun perspective diverse, ce pun în lumină complexitatea experienței feminine. Granițele familiarului sunt depășite în timp ce spațiul, timpul și conceptele sociale sunt deconstruite de către discursul acestora. Jocul de a controla în aparență evenimente este abordat în aceste scurtmetraje, printr-o narațiune directă sau printr-o manieră disruptivă de-a le expune vizual. Astfel, Blue Cyanosis ne dezvăluie călătoria cathartică a autoarei prin terapie, însoțită de un discurs puternic și imagini intrigante. Hearing and sight can hurt you now, ilustrează o perspectivă intrusivă, menită să provoace discomfort. Aici, cineasta inverseaza rolurile de putere, devenind ea cea care invadeaza spațiul celor din jur transformandu-ne in martori ai observațiilor ei. Având în centrul său o tânără fidelă aspirațiilor ei și o pianistă în pragul colapsului, To the end of the world ne prezintă hotarul a două identități, explorând frica de eșec și nevoia de control într-o lume haotică. The Empty Jar of Rosin este povestea unei balerine în căutarea echilibrului, nu doar pe ringul de dans, dar și în emoțiile și trăirile ei. Omagiu adus lui John Smith, Boy holding a carpet se joacă cu ideea de control prin voice-over și creează o perspectivă iluzorie. În final, It’s getting late pune capăt grupajului într-o notă poetică: discursul filosofic încapsulează experiența autoarei, aceasta creând o punte de acces între noi, privitorii, și sufletul ei. Așadar, feminitatea, în formele ei variate, este redată de cineaste formând o incursiune captivantă de experiențe menite să sublinieze natura sa complexă.