Regăsim mult din energia Super în fabuloasa istorie a colectivului artistic kinema ikon, început ca cineclub arădean în anii șaptezeci. Zvâcul adolescentin e acolo la figurat, dar și la propriu – Ioan Pleș, unul din cei mai activi membri ai grupului, a început să tatoneze cinemaul încă din liceu, punând cap la cap crâmpeie de peliculă din filme aleatorii, luate pe sub mână de la cinematograful local, pe care mai apoi le-a „animat” prin desene și zgârieturi. Acest debut fabulos e acum pierdut, însă scurtmetrajele făcute odată ce-a intrat sub tutela artistică a lui George Săbău, fondatorul ki, sunt aici pentru eternitate, ori așa sperăm.
„Cei dintâi membri ai kinema ikon s-au format în perioada de relaxare ideologică venită odată cu ceaușismul timpuriu.] „Ioan Pleș a venit mai târziu, însă nu prea târziu. Faptul că a fost elev al secției de Pictură din cadrul Școlii de Artă din Arad (unde Săbău preda Studii de cinema), dar mai ales apartenența lui la kinema ikon, un climat intelectual efervescent, au făcut din filmele lui construcții solide de referințe, omagii și sincronizări ale artei autohtone cu internaționala modernistă din artele vizuale. Mai mult, vorbim despre un adolescent al neoavangardei, unul dintre protagoniștii legendei conform căreia tinerețea întreține flacăra experimentului. Legende, dar nu fără sâmburi de adevăr, cel puțin în cinema – frații Kuchar, Chantal Akerman, Gregory Markopoulos, ba chiar P. Adams Sitney.” (din eseul „Anime ma ville”, publicat în catalogul kinema ikon 50, 2020).” – Călin Boto, curator și trainer Zero la Purtare
Filme:
- Omagiu lui Dali | 1977 | 0:06:31
- Feux follets | 1977 | 0:03:24
- Poluare | 1977 | 0:05:56
- Efecte de împrimăvărare | 1978 | 0:04:44
- Joc pe orizontală | 1978 | 0:05:09
- Panta Rhei | 1979 | 0:05:24
- Iluminări | 1981 | 0:05:49
- Solarizare | 1981 | 0:04:24
- Emergență | 1982 | 0:06:40
